StartCounter

luni, 20 martie 2017

Unde mancam in Constanta: Burgheria, cand pofta de un burger e mare

Daca aveti pofta de un burger, puteti merge la Burgheria, de pe bdul Tomis din Constanta. Am incercat burgerul picant Terminator si pe cel cu mar copt si mi-au placut. Nu au fost fantastici, dar, raportat la un BigMac, cred ca acestia sunt ceva mai gustosi si, cine stie, si mai sanatosi. Localul era plin de parinti si copii, deci si acestia il considera o alternativa mai buna la McDonalds. Fiind duminica, aveau si o oferta: la orice burger, o bere la jumatate de pret.
Pretul unui burger este intre 18 si 24 lei. In meniu sunt inclusi cartofi prajiti si sos (foarte ok sosul).
Nu pot sa spun ca voi reveni prea curand la Burgheria, deoarece nu mananc des burgeri, dar cand voi avea o astfel de pofta, Burgheria va fi sigur pe lista de optiuni.

joi, 16 martie 2017

O ciudățenie a mintii mele, de Orhan Pamuk: o plimbare lunga pe străzile din Istanbul, vânzând Iaurt și braga

Am citit O ciudățenie a mintii mele, de Orhan Pamuk, cu mare placere.
În primul rand, pentru ca acțiunea se petrece la Istanbul, un oraș de care îmi amintesc cu drag din vacantele mele. Mi-a plăcut foarte mult sa aflu acum istoria acestui oraș cuprinsa intre anii 1960 și 2000, cum s-au format cartierele de pe dealurile care îl înconjoară (incet, încet, acestea s-au umplut inițial de barăci ale celor veniți de la sate; apoi, pe măsură ce viata lor se schimba, adăugau barăcii cate un etaj, pentru a face loc familiei numeroase; în prezent,  aceste clădiri au mari probleme legate de siguranța structurii, locatarii lor fiind rugati| somați sa se mute) .
În al doilea rand, pentru ca povestea urmărește viata unor oameni obișnuiți, veniți în oraș în căutarea unui trai mai bun. Unii îl găsesc, alții nu prea, alții par urmăriți de ghinion. Îmi plac astfel de povesti, pline de amănunte din viata cotidiana, cu bune și cu rele, cu nimic care sa para fictiune. Îmi place sa urmăresc personajele din copilărie pana la bătrânețe, sa vad ce vise au și pe care dintre acestea reușesc sa le îndeplinească, sa vad cum sau dacă se schimba pe măsură ce se îmbogățesc sau dimpotrivă, nu reusesc cu niciun chip sa își depășească starea inițială. Iar aceasta carte este plina de astfel de detalii, urmărind viata lui Mevlut Karatas, venit în Istanbul la 12 ani.
Povestea de dragoste a lui Mevlut este iarăși una interesanta, din care poți trage concluzia ca, uneori, viata sau Dumnezeu îți dă ce e mai bine pentru tine, si nu neapărat ce ai cerut.
În al treilea rand, pentru ca am aflat despre diverse meserii care, de-a lungul timpului, s-au pierdut, in mare parte. Doar câțiva nostalgici le mai practica. O astfel de meserie este cea de iaurgiu, sau cea de bragagiu. Acești iaurgii și bragagii cutreierau orașul de dimineață pana seara, împingând un cărucior cu iaurt sau braga, pe care le vindeau gospodinelor de exemplu, care coborau pe geam un cos cu o carafa sau farfurie pe care iaurgii le umpleau cu iaurt gras iar bragagii cu braga aromatizata cu scorțișoară, nucșoară și alte mirodenii.
O carte frumoasa, cu multe descrieri și puține dialoguri. Stilul unor pagini din cele peste 600 e câteodată puțin obositor, dar nu de ajuns sa te facă sa sari peste paginile respective. O carte care chiar îți facilitează o incursiune în viata unui oraș și a unor oameni obișnuiți, dar a căror viata este ca a noastră,  a tuturor: deosebita. 

vineri, 10 martie 2017

Unde mancam in Constanta: Mangia-Mangia, local cu specific italian cu atmosfera placuta si mancare buna

Astazi mi s-a facut dor de Roma, orasul pe care l-am vizitat cu mult drag in urma cu cativa ani. Ceea ce m-a transpus in atmosfera italiana a fost vizita la Mangia, localul cu gastronomie italiana de pe bdul Tomis.

Totul contribuie la atmosfera deosebita: muzica italiana in surdina, mastile venetiene de pe pereti, canile cu flori, fetele de masa in carouri de culoare rosie si multe alte obiecte folosite, cu gust, pentru decorarea micului local.
Ce mananci in Italia? Pai, paste si pizza, binenteles, plus bruschete, salate si alte aperitive. Am avut pofta de pizza, am luat Capriciosa si a fost super buna. Blat subtire, crocant, excelent.
La desert am luat tiramisu si Cannoli, si mi s-au parut, de asemenea, foarte bune. Nu de exceptie, dar gustoase - Cannoli cred ca nu gasesti prin alte parti. Cat priveste preturile, sunt decente; de altfel, meniul e pe site si corespunde cu cel de la fata locului.
Mi-a placut, asadar, acest mic local, pizza buna, muzica buna, culori calde, decoratiuni frumoase, cu siguranta voi reveni cu multa placere.
Nota mea: *****




joi, 9 februarie 2017

Femeia în fata oglinzii, Eric-Emmanuel Schmidt, despre căutarea a ceea ce ne împlinește și puterea de a ne accepta asa cum suntem

Femeia în fata oglinzii, prezintă viata a trei femei din trei epoci: Anne care trăiește în Bruges în timpul Renașterii, Hanna care locuiește în Viena la începutul sec. XX, și Anny care trăiește în zilele noastre la Hollywood. Din alegerea numelor eroinelor, ne dam seama ca ele reprezinta trei versiuni ale aceiași spirit, unul care tânjește după libertatea de a trai după propriile reguli
Cele trei femei par diferite de restul contemporanilor lor, iau hotărâri de neînțeles pentru aceștia, și încearcă sa găsească acel ceva ce face fericita o ființă. Fiecare femeie este

rătăcită şi limpede. Merge printr-o lume tenebroasă căreia îi aduce propria lumină. Trezeşte atenţia tuturor pentru că vibrează, pentru că simte mai intens. Pare deopotrivă deschisă şi retrasă. Deşi fragilă, rezistă, nu se predă

Este nevoie de multa determinare pentru a descoperi ceea ce te definește cu adevărat și ceea ce vrei de la viata, iar odată terminata aceasta munca de cercetare interioara, este nevoie de mult curaj sa arati ca ești altfel decât ceilalți, sa te opui încercării acestora de a te schimba și sa lupți pentru dreptul de a fi tu, cel adevărat.
Cartea ne poarta, prin capitolele sale, prin vietile acestor femei, prezentandu-ne amănunte delicate, ciudate, chiar violente; aceasta călătorie este frustranta, câteodată, deoarece se întâmplă adesea ca un capitol sa se termine cu un aspect extrem de interesant din viata unei femei, iar următorul sa continue cu viata alteia. Nerăbdarea trebuie stăpânita și cartea trebuie citita în ordinea impusa de autor, deoarece fiecare pagina completează întregul care ni se dezvăluie la final, legătură spirituala a celor trei femei.
Este prezent și un subiect mai delicat în aceasta carte, acela al unei femei care pare sa aibă viata perfecta, dar nu rămâne însărcinată. Iar atunci când reuseste, se dovedește a fi o sarcina isterica. Cu ajutorul psihanalizei, ea va găsi răspunsul la aceasta problema, ca și la aceea care descrie mariajul ei, frigiditatea sau pasiunea de a colecționa sulfide.
Tot prin psihanaliza ni se explica exaltarea tinerei Anne, fecioara din Bruges, care are o moarte violenta din cauza incapacității semenilor ei de a accepta ceva ce este diferit. Incapabil de a face rău, dar diferit.
O carte interesanta, așadar, care te prinde, te pune pe gânduri, te face sa îți pui unele întrebări cu privire la alegerile personale. O carte prin a cărei lectura ramai cu ceva. Iar unul din lucrurile care mi-au rămas în minte este hotărârea de a vizita frumosul orășel Bruges, cândva. 

joi, 5 ianuarie 2017

Prietena mea geniala, Elena Ferrante, o carte frumoasa despre prietenie

Prima carte din tetralogia napolitana a Elenei Ferrante: Prietena mea geniala. Mi-a plăcut foarte mult, e genul de carte pe care dacă începi sa o citești, nu o mai lași jos. Mi-e teama de astfel de cărți ☺, pentru ca dacă se întâmplă să dea peste tine într-o perioada super ocupata, somnul recomandat de 8 ore sigur va avea de suferit.
Aceasta prima carte urmărește copilaria și adolescenta a doua prietene Lila și Lenu ,  care trăiesc la marginea orașului Napoli în anii 1950,intr-un cartier unde violenta este la ordinea zilei. Având un stil liber, nepretențios, cartea reușește sa creeze o întreagă lume, cu personaje și intamplari pitorești, din care strălucește cu putere prietenia celor doua fete, redata minuțios, cu multe detalii care la vârsta copilăriei par foarte importante. Nu se poate sa nu îți placa de fete, sa nu trăiești împreună cu ele toate acele întâmplări care le modelează caracterul, care le pregătește încet, încet pentru viata, le maturizează și le creează responsabilități. Este de asemenea plăcut de urmărit competiția dintre cele doua, axata pe cine ia note mai bune, cine citește mai multe cărți, etc. E interesant de urmărit dezvoltarea fetelor în doua femei care vor lua decizii care uneori ne uimesc, deoarece nu corespund profilului lor psihologic pe care poate ni l-am format citindu-le povestea. Dar, viata este și în realitate extrem de surprinzătoare, nu toți cei care par făcuți pentru a avea succes, îl și obțin, și invers.
Urmatoarele doua volume, Povestea noului nume si Cei care pleaca si cei ce raman, si sunt deja traduse si le puteti gasi in format tiparit sau ebook. Abia aștept sa continui povestea celor doua prietene, deoarece sunt sigura ca destinele lor au multe surprize și răsturnări de situații, cum de altfel se întâmplă și în realitate.


vineri, 23 decembrie 2016

Piata Spaniei (Plaza de Espana), un loc plin de culoare si de viata

Construita cu ocazia Expozitiei Mondiale din 1929, Piata Spaniei pare desprinsa dintr-o poveste cu printi si printese. Mi-a facut o impresie deosebit de puternica, vazusem cateva poze inainte dar cand am ajuns si am vazut-o scaldata in razelesoarelui, am avut senzatia ca intru intr-o lume de basm. Este cea mai puternica impresie pe care am avut-o pana acum, din toate calatoriile mele. Imi place la nebunie acest stil de arhitectura, numit neo-mudejar, o fuziune intre arta islamica si crestina, ador culoarea, imi inspira viata, veselie, dar si calm si relaxare.














joi, 22 decembrie 2016

Împreună, de Ana Gavalda, un roman drăguț și...atat

Impreuna, de Ana Gavalda, este o carte ce se citește ușor și,  contrar recenziile pe care le-am citit înainte de a cumpăra cartea, nu mi-a lăsat urme adânci în suflet. Pentru mine nu a fost genul de poveste care te prinde și la care vrei sa te întorci în fiecare secunda libera. Am citit-o pana la capăt pentru ca mi-a permis să-i urmăresc acțiunea, destul de previzibila de altfel, ușor și fără mari bătăi de cap, ca pe o lectura ușoară de vara. Nu sunt adepta unor astfel de lecturi, dar, ca regula de cititor adevărat, nu abandonez o carte pe parcurs.
Acțiunea se petrece la Paris. Chestia asta m-a determinat sa aleg cartea, deoarece mi-e dor de acest oraș și am crezut ca povestea îmi va reimprospata amintirile. M-am înșelat, Parisul nu e un personaj al cărții, nici măcar unul secundar. Cele 4 personaje principale sunt Paulette, o bătrânică de peste 80 de ani, ce trăiește cu groaza ca va ajunge la azil, Camille, o pictorita cu multiple traume psihice cauzate de mama (cum altfel, mama e vinovata de tot și toate, nu?!?) și un anturaj nu tocmai potrivit pentru o viata liniștită și cinstita, Philibert, un tânăr aristocrat îndrăgostit de trecut și speriat de prezent, și Frank, un bucătar talentat, nepotul lui Paulette, ce muncește ca un nebun, neștiind prea bine de ce. Deci, 4 oameni, fiecare cu proprii demoni, ce ajung sa trăiască sub același acoperiș.
Asa cum am spus mai sus, cartea nu m-a impresionat cu nimic. Nici personajele, nici întâmplările nu sunt memorabile, desi cu oameni comuni și drame comune se pot scrie cărți memorabile. Ana Gavalda a reușit doar sa reitereze ideea ca iubirea te salvează. Drăguț. Și cam atât. 

 
Design by Wordpress Theme | Bloggerized by Free Blogger Templates | free samples without surveys
Contributions to this blog are licensed under a
Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 Unported License
Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 3.0 Unported License .