StartCounter

vineri, 16 februarie 2018

Blandetea noptii, de F.S.Fitzgerald - despre iubire, dependenta si evadare

In ultimele zile ale vacantei am reusit sa termin Blandetea noptii, faimosul roman al lui F. S. Fitzgerald. Am inceput cartea mai demult, însă primul capitol a fost tare greu de terminat. Stilul flashback folosit in aceasta parte a cartii, cu multiple evocari ale trecutului, precum si introducerea numeroaselor personaje, salturile rapide intre povestile acestora, frazele lungi, indiciile prea multe sau prea putine, toate acestea m-au facut sa incetinesc ritmul si sa recitesc anumite pasaje pentru a intelege actiunea. De cateva ori am fost tentata sa renunt, deoarece, in acest prim capitol scriitorul nu mi-a starnit interesul pentru poveste, pentru personaje, nu doream sa ii cunosc mai bine pe sotii Diver.
Am continuat sa citesc, doar datorita faptului ca e vorba de Fitzgerald. Si, intr-adevar, urmatoarele doua parti au reusit sa ma tina cu sufletul la gura, sa imi creeze acea dependenta de poveste care ma face sa las totul deoparte si sa citesc.
Asadat, povestea sotilor Diver a reusit sa ma captiveze. Dick, tanar psihiatru, se indragosteste de Nicole, o tanara frumoasa, bogata, dar cu ceva probleme psihice, pe care Dick reuseste in mai multe randuri sa le trateze. Casnicia lor, invidiata de toata lumea, pare perfecta. Ei par perfecti. Insa imaginea frumoasa incepe sa se destrame pe masura ce Nicole devine din ce in ce mai sigura pe ea. Pare ca puterea lui Nicole se trage din Dick, pare ca aceasta casnicie a existat doar pentru ca ea sa se reintregeasca. Intr-un final, se despart, Dick, epuizat fizic si psihic, iar Nicole mai bine ca niciodata. Aceste relatii, in care la inceput unul este slab, dependent de celalalt, sfarsesc uneori astfel, raportul de forte inversandu-se. De aceea este bine sa fie un echilibru in toate, in special in ceea ce priveste relatia dintre doi soti.
Nu stiu daca asta este ce a vrut sa transmita Fitzgerald; ce am inteles eu este ca sunt oameni care se agata de alti oameni si isi iau de la acestia energia necesara vietii. Unii o dau de bunavoie toata viata sau o perioada. Se poate ca doar asa sa isi gaseasca adevaratul rost. Insa uneori ajung la capatul puterilor, nu mai vor, nu mai pot, nu mai au energie de dat. Unii se rup si isi refac viata. Altii, ca Dick, nu isi mai gasesc niciodata rostul si se preumbla prin diverse colturi ale lumii, negasindu-si linistea cu adevarat.
Aceasta carte nu trebuie citita pe fuga; rezervati-va timp pentru ea, pentru a o parcurge pe indelete, pentru a urmari si intelege scriitura lui Fitzgerald.

0 comentarii :

Trimiteți un comentariu

 
Design by Wordpress Theme | Bloggerized by Free Blogger Templates | free samples without surveys
Contributions to this blog are licensed under a
Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 Unported License
Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 3.0 Unported License .