Țara Făgărașului - ținut desprins din paginile unei povești

Am fost în vacanta în Tara Făgărașului în august 2016 și mi-a plăcut mult timpul petrecut în acest ținut ce pare desprins din paginile unei povesti.
O poveste cu cetăți precum cetatea Făgărașului, atât de frumos restaurata, cu un muzeu potrivit de mare încât sa nu te plictisească și plin de obiecte interesante din viata obișnuită a oamenilor din aceste locuri. Mi-a plăcut în mod deosebit contractul de munca al unui învățător din 1861, care stabilea ca acestuia sa i se plătească 15 fr. și o jumătate de car de lemne pe an. Totul scris în limba vremii, ca și scrisorile unor soldați către familiile ramase în sat. Autentic, original, reușind sa te facă sa vezi cu ochii mintii personajele și viata lor de zi cu zi. Deosebit de frumoase sunt și icoanele pictate pe sticla, și sticla pictata sub diverse forme (pahare, farfurii). Mi-au plăcut la fel de mult sălile cetății, în special Sala Tronului, toate decorate corespunzător. O vizita la cetatea Făgărașului este, așadar, interesanta atât pentru adulți, dar mai ales pentru copii, pentru care poveștile sunt încă vii și cu un farmec aparte.
La Vâltoare este un alt loc magic al povestii fagarasene. Singura dârstă tradițională functionala din tara. Aceasta este un atelier de spălare și prelucrare a lânii. Produsele finale sunt covoare și fel de fel de haine tradiționale specifice locului. Iar totul este făcut, aici e partea frumoasa și interesanta, cu forța apei, ecologic, fără produse chimicale. Citisem despre vâltoare, nu înțelesesem prea bine ce și cum, de aceea va indemn sa vedeți cu ochii voștri, va garantez ca va va vrăji și veți rămâne cu gândul la ea. Proprietarii dârstei din Lisa sunt la a 7-a generație de când se îndeletnicesc  cu aceasta frumoasa meserie și încearcă sa reziste. Turismul le poate veni în ajutor, așadar vizitați dârsta La Vâltoare din Lisa și ajutați la menținerea unei tradiții vechi de sute de ani.
Un alt loc plin de farmec pe care l-am vizitat a fost moara acționata de apa de la Ohaba, de lângă Șinca Veche. Veche de 135 de ani, moara functioneaza perfect, fiind folosita de localnici. Contra unei sume de 5 lei/persoana, proprietarul va va explica în detaliu cum merge, putând apoi sa faceți poze, se degustați pâinea sau mămăliga, chiar sa cumpărați faina de diverse tipuri.
Manastirea Constantin Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus este poate locul cel mai cunoscut și vizitat din întreaga zona. Este o mănăstire frumoasa, am văzut pentru prima data o biserica la etajul unei clădiri. Se poate merge de asemenea la izvorul părintelui Arsenie Boca, locul unde se pare ca acestuia ii plăcea sa se întâlnească cu oamenii. Nu puteam rata herghelia din Sâmbăta de Jos. Intenția noastră era sa luam o ora de călărie, dar, din păcate, asa ceva nu mai este posibil începând cu anul trecut. Momentan, se pot face doar plimbări cu trăsură, ceea ce pe noi nu ne-a atras, preferând sa vizitam grajdurile. Am admirat armăsarii, foarte frumoși, masivi, impunători și topiti după ciocolata, după cum ne-a arătat un angajat ☺.  Am văzut apoi iepele și mânjii , ținuți separat, în aer liber. Frumos, dar nu pricep de ce au renunțat la acele ore de călărie, o sursa de venit la urma urmei, putând fi puse în practica fără mare bătaie de cap cu angajați experimentați (dar dispuși sa munceasca) și un cal blând. Bine, depinde și de turist toată treaba, dar cred ca soluții se găsesc dacă se chiar se dorește.
La sfârșitul vizitei în Tara Făgărașului am vizitat manastirea rupestra de la Șinca Veche. Se ajunge ușor, obiectivul fiind marcat de indicatoare. Manastirea rupestra nu a putut fi datata cu precizie, versiunea mai des intalnita accepta ca an al aparitiei 1742, moment cand bisericile ortodoxe sunt interzise. Sunt pareri care spun ca manastirea exista de cateva mii de ani, avand origini dacice sau chiar mai inaintate. Ceea ce mi-a plăcut a fost turnul interior, reprezentând turla bisericii, ce este în forma de spirala și prin care pătrunde singura sursa de lumina din peșteră. 

În ceea ce privește cazarea, noi am optat sa stam astfel încât sa fim în mijlocul ariei noastre de vizitare. Astfel, am găsit una dintre puținele pensiuni, din toată zona, care oferă pensiune completa. Acest lucru este foarte important, deoarece singurul local în toată zona (în afara de orașul Fagarasi) unde poți lua masa este lângă Manastirea Brâncoveanu. De asemenea, am cautat ca pensiunea sa fie lângă munte, la o oarecare altitudine, sa simțim totuși un aer mai tare, nu de câmpie, ceea ce este iarăși greu de găsit, singura stațiune situata lângă munte fiind stațiunea climaterica Sambata de Sus. Pensiunea aleasa a fost Roua Muntelui, din satul Dejani, de fapt în afara acestuia, aici s-a creat putina confuzie, dar după un telefon la proprietar, s-a rezolvat. O pensiune frumoasa, curata, cu mâncare buna. Plina de copii, deci dacă vreți liniște deplina, căutați în alta parte. Noi plecam dimineață și veneam seara, asa ca acest aspect nu ne-a deranjat.

Așadar, vacanta în Tara Făgărașului a fost una foarte frumoasa (ca de altfel toate vacantele noastre, dacă e ceva ce ne iese bine, acel lucru este concediul☺). Este o regiune în care te poți relaxa, având câteva obiective frumoase care sa coloreze zilele de vacanta. 4 zile în zona sunt suficiente pentru a vedea ce se poate, într-un ritm liniștit. Bineînțeles, se poate urca și pe Făgăraș, ceea ce noi am și făcut, dar despre asta într-o alta postare. 

Posted in: Hoinari prin lume