Shantaram, de Gregory David Roberts, cuprinde volumele I și II și spune, într-o mie de pagini, povestea lui Lindsay. Este o poveste fantastica, din acelea care se pot transpune cu ușurință într-un film de Oscar. Un film inspirat dintr-o poveste reala. Pentru ca da, sursa de inspirație în acest caz a fost chiar viata scriitorului. O viata trăită la maxim, cu multa adrenalina, cu trădări, iubiri, greșeli, prietenii, zâmbete, lacrimi, durere sufleteasca, durere fizica, tortura, agonie, extaz. Și, mai presus de tot, cu India și oamenii din aceasta tara exotica.
Lindsay este australian. Devine dependent de heroină și începe sa jefuiască bănci pentru a-și satisface viciul. În urma unui astfel de jaf, în 1978 este prins și încarcerat pentru 19 ani. În 1980 reușește o evadare ca în filme, cu puțini sorti de izbândă, și ajunge în Bombay, unde va petrece 8 din cei 10 ani petrecuți în libertate (va fi prins și își va ispăși condamnarea de 19 ani). Aici nu cunoaște pe nimeni. Însă de îndată ce părăsește aeroportul, se împrietenește cu șoferul de taxi ales sa îl ducă în oraș. Aceasta prietenie este ceva deosebit, iar micuțul indian cu zâmbet mare, Prabaker, ii va fi alături în multe clipe dificile. El ii va arata orașul, părțile turistice și nu numai. Îl va duce în satul sau natal, vechi de când lumea, arătându-i viata la tara din India. Tot el ii va găsi un loc în mahala, atunci când Lindsay rămâne fără bani. Îi va arata cum se trăiește în mahala, alături de alte 25000 de suflete înghesuite pe câțiva zeci de metri pătrați. Lindsay va înființa în mahala o micuța clinica unde ii va trata pe gratis pe toți cei ce ii cer ajutorul. De asemenea, va lupta alături de prietenii sai din mahala împotriva incendiilor, holerei și inundațiilor. Devine astfel Shantaram, om al păcii, si realizează ca indienii pun mult suflet în ceea ce fac, accepta viata cu bune și cu rele dar nu încetează sa spere și sa lupte pentru o viata mai buna. Și, mai ales, nu uita sa zâmbească.
Lindsay se îndrăgostește în Bombay. Karla, o elvețianca, ii cucerește inima, dar este o femeie dificila, cu un trecut dureros, care o împiedică sa iubească la rândul ei. Doua suflete care se plac, dar care nu reușesc sa se înțeleagă și sa rămână împreună.
Un alt om de care Lindsay se apropie este Abdel Khader Khan, liderul afgan al unui clan mafiot din Bombay. Percepandu-l ca pe o figura paterna, Lindsay va face multe sacrificii de dragul lui, inclusiv o călătorie în Afganistan care aproape ca ii viata.
Lumea lui Lindsay este populata, așadar, de oameni săraci și inimosi din mahalalele Bombay-ului, de mafioți, prostituate, hoți, criminali, cerșetori ei luptatori; o lume colorata, vie, mereu în mișcare, în care neatenția se plătește scump. În ciuda traumelor psihice și fizice prin care trece (cele din închisorile Bombay-ului sunt cel puțin groaznice), Lindsay nu încetează sa iubească orașul, sa ii iubească pe indieni, și sa fie alături de prietenii sai la bine și la greu.
Citind aceasta carte, mi-am răspuns unei întrebări mai vechi: am puterea sa vizitez India? Deoarece dorința am. Dar am realizat ca nu cred ca voi face fata căldurii, mizeriei, aglomeratiei, haosului de pe străzi, sărăciei și bogăției puse fata în fata. Cred ca indienii sunt oameni deosebiți, asa cum ii prezintă scriitorul, trebuie sa fie dacă pot sa trăiască milioane de oameni unul lângă altul; dar dezordinea lor pe mine personal ma depășește. Cel puțin momentan.
O carte deosebita, cu acțiunea în India, cu întâmplări care ne fac sa ne gândim la destin, la definiția binelui și raului, la prieteni ce îți stau alături necondiționat, la momentele care ne-au marcat destinul. Ce putem dori mai mult?! Citiți așadar Shantaram și lăsați-vă vrăjiți de Incredibile India!
Lindsay este australian. Devine dependent de heroină și începe sa jefuiască bănci pentru a-și satisface viciul. În urma unui astfel de jaf, în 1978 este prins și încarcerat pentru 19 ani. În 1980 reușește o evadare ca în filme, cu puțini sorti de izbândă, și ajunge în Bombay, unde va petrece 8 din cei 10 ani petrecuți în libertate (va fi prins și își va ispăși condamnarea de 19 ani). Aici nu cunoaște pe nimeni. Însă de îndată ce părăsește aeroportul, se împrietenește cu șoferul de taxi ales sa îl ducă în oraș. Aceasta prietenie este ceva deosebit, iar micuțul indian cu zâmbet mare, Prabaker, ii va fi alături în multe clipe dificile. El ii va arata orașul, părțile turistice și nu numai. Îl va duce în satul sau natal, vechi de când lumea, arătându-i viata la tara din India. Tot el ii va găsi un loc în mahala, atunci când Lindsay rămâne fără bani. Îi va arata cum se trăiește în mahala, alături de alte 25000 de suflete înghesuite pe câțiva zeci de metri pătrați. Lindsay va înființa în mahala o micuța clinica unde ii va trata pe gratis pe toți cei ce ii cer ajutorul. De asemenea, va lupta alături de prietenii sai din mahala împotriva incendiilor, holerei și inundațiilor. Devine astfel Shantaram, om al păcii, si realizează ca indienii pun mult suflet în ceea ce fac, accepta viata cu bune și cu rele dar nu încetează sa spere și sa lupte pentru o viata mai buna. Și, mai ales, nu uita sa zâmbească.
Lindsay se îndrăgostește în Bombay. Karla, o elvețianca, ii cucerește inima, dar este o femeie dificila, cu un trecut dureros, care o împiedică sa iubească la rândul ei. Doua suflete care se plac, dar care nu reușesc sa se înțeleagă și sa rămână împreună.
Un alt om de care Lindsay se apropie este Abdel Khader Khan, liderul afgan al unui clan mafiot din Bombay. Percepandu-l ca pe o figura paterna, Lindsay va face multe sacrificii de dragul lui, inclusiv o călătorie în Afganistan care aproape ca ii viata.
Lumea lui Lindsay este populata, așadar, de oameni săraci și inimosi din mahalalele Bombay-ului, de mafioți, prostituate, hoți, criminali, cerșetori ei luptatori; o lume colorata, vie, mereu în mișcare, în care neatenția se plătește scump. În ciuda traumelor psihice și fizice prin care trece (cele din închisorile Bombay-ului sunt cel puțin groaznice), Lindsay nu încetează sa iubească orașul, sa ii iubească pe indieni, și sa fie alături de prietenii sai la bine și la greu.
Citind aceasta carte, mi-am răspuns unei întrebări mai vechi: am puterea sa vizitez India? Deoarece dorința am. Dar am realizat ca nu cred ca voi face fata căldurii, mizeriei, aglomeratiei, haosului de pe străzi, sărăciei și bogăției puse fata în fata. Cred ca indienii sunt oameni deosebiți, asa cum ii prezintă scriitorul, trebuie sa fie dacă pot sa trăiască milioane de oameni unul lângă altul; dar dezordinea lor pe mine personal ma depășește. Cel puțin momentan.
O carte deosebita, cu acțiunea în India, cu întâmplări care ne fac sa ne gândim la destin, la definiția binelui și raului, la prieteni ce îți stau alături necondiționat, la momentele care ne-au marcat destinul. Ce putem dori mai mult?! Citiți așadar Shantaram și lăsați-vă vrăjiți de Incredibile India!
0 comentarii :
Trimiteți un comentariu